|
Exista doua posibilitati. “Mama cea buna” este capabila sa ghiceasca nevoile copilului si le implineste. Copilul se simte inteles si gaseste astfel un raspuns nevoilor sale. Cand nu reuseste, ea nu intra in panica. Creeaza astfel un sentiment de securitate la copilul sau. Daca el cere prea mult sau doreste sa se faca in locul lui ceea ce este capabil sa faca singur, mama poate sa-i spuna ‘nu’ cu fermitate si dragoste. El invata sa respecte limitele, sa inteleaga si sa accepte frustrarile fara manie. Fara o frustrare justificata, nu exista crestere. ‘Mama cea rea’ nu reuseste sa realizeze aceasta trecere dificila. Ea nu intelege nevoile copilului cand acesta plange sau se plange. El nu se simte inteles. Atunci, ea intra in panica si copilul devine anxios, exigent, anarhic. Se poate, de asemenea, ca ea sa se simta incapabila sau vinovata si vrea sa continue sa raspunda dorintelor copilului sau, il supraprotejeaza si il face dependent.  El creste contand mai mult pe ceilalti decat pe el insusi. Mai tarziu, in lumea exterioara, la scoala, in munca sau in dragoste, el se va astepta ca ceilalti sa continue sa faca in locul sau ceea ce el nu poate sau nu vrea sa faca el insusi. Acestia nu au invatat, din fericire, sa raspunda la astfel de cereri si sunt capabili sa spuna nu. Mijloacele cele mai adecvate pentru a-i forta sa raspunda nevoilor sale sunt manipularea, culpabilitatea, mania si violenta. Explicatia cea mai curenta este aceasta: frustrarea precede agresivitatea si creeaza violenta. Cred totusi ca frustrarea declanseaza violenta la persoanele dependente care nu au invatat sa integreze frustrarile normale ale vietii care sunt necesare cresterii asa cum am explicat mai sus. Dependenta si iluziile reprezinta cauza principala a depresiei. Dependentii de alcool sau de droguri sunt cel mai adesea dependenti de mediul lor : parinti, partener, securitatea sociala sau somaj. Culpabilitatea, mania si violenta sun cele trei instrumente majore ale manipularii. Sunt, de asemenea, instrumentele terorismului, forma sociala majora a manipularii. Cei care fac greva foamei sunt si ei in aceasta manipulare : “daca nu raspundeti exigentelor mele, ma sinucid si, in plus, voi veti fi responsabili”. Este o forma subtila, eleganta si onorabila de manipulare. Toata lumea il respecta, il ingrijeste. in plus, el este liber si nepedepsit. isi anunta intentia sa ‘auto-kamikaze’ in plina libertate. Observam cu atentie felul cum isi pune in aplicare dispozitivul crimei. Se face admirat de jumatate din populatie care face din el un erou. Adevaratii kamikaze devin si ei eroi, dar numai dupa moarte. Ei nu beneficiaza atat de mult de spectacol. Trebuie chiar sa se ascunda pentru a-si pregati lovitura. Par a fi subprodusele disperarii sau imaturitatii poporului. Nu exista kamikaze intr-o tara democratica, libera si moderna, cu exceptia unor secte autocratice. Ce este atunci maturitatea ? Trecerea de la sprijinul celor din jur la sprijinul personal (self support).
Maturitatea este capacitatea :
-de a fi prezent nevoilor si dorintelor sale;
-de a le identifica;
-de a-si mobiliza energia pentru a gasi un raspuns;
-de a face alegeri in functie de valorile sale, de experienta sa trecuta si de circumstantele de moment;
-de a fi constient (awareness) de resursele sale;
-de a fi prezent fata de sine si fata de celalalt;
-de a-si asuma responsabilitatea sentimentelor si comportamentelor sale;
-de a face fata unei situatii si de a raspunde;
-de a fi pe picioarele sale;
-de a conta mai mult pe sine decat pe ceilalti;
-de a gasi solutii la problemele intalnite;
-de a invata din experienta;
-de a crea obiective realiste care sa raspunda nevoilor fundamentale;
-de a crea proiecte adecvate, de a le selecta pe cele mai eficiente;
-de a le urmari pana la obtinerea rezultatului;
-de a depasi obstacolele;
-de a-si transforma greselile in oportunitati de a invata;
-de a-si identifica la timp credintele si iluziile in profitul experientei reale;
-de a face doliul asteptarilor imposibile, chiar daca ele sunt legitime;
-de a spune ‘nu’ fara agresivitate si cu respect;
-de a primi un ‘nu’ fara frica, furie sau culpabilitate;
-de a-si face revolutia pasnic, fara revolta;
- de a-si formula resentimentele fara ura;
-de a cere fara a fi exigent;
-de a-si afirma si revendica drepturile;
-de a oferi fara a impune sau forta;
-de a accepta si de a respecta legea majoritatii;
-de a-l asculta pe celalalt si de a fi capabil sa se indoiasca de sine;
-de a fi mai mult subiect (Ce vreau ?) decat obiect (Ce vrea celalalt de la mine?),
-de a fi constient de limitele sale.
|
